Click pentru download comunicat
Ordinea de zi:
- 20 Noiembrie – Ziua Universală a Drepturilor Copilului – Recomandările Comitetului O.N.U. pentru drepturile copilului, 2009;
- Convenţia de parteneriat între Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa şi Fundaţia „Cara Bella Internaţional”;
- Preluarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa, a serviciului înfiinţat şi dezvoltat prin proiectul „Centrul de recuperare pentru victimele violenţei în familie” PHARE/2006/018-147.0402-Servicii sociale, în vederea continuării activităţilor din proiect;
- Evaluarea activităţii Serviciului Ingrijire de tip familial – Asistenţă Maternală;
- Noutăţi cu privire la evaluarea persoanelor adulte cu handicap.
- 20 Noiembrie – Ziua Universală a Drepturilor Copilului – Recomandările Comitetului O.N.U. pentru drepturilor copilului, 2009
La data de 20 noiembrie 1959, Adunarea Generală a ONU a adoptat "Declaraţia Universală a Drepturilor Copiilor" şi exact 30 de ani mai târziu, "Convenţia asupra Drepturilor Copilului", ratificată şi de România la 25 decembrie 1990. Aceste două instrumente legale internaţionale, aduc în atenţia autorităţilor centrale şi locale, precum şi a membrilor societăţii civile, necesitatea conştientizării faptului că toţi copiii au drepturi şi libertăţi şi schimbarea mentalităţilor care îngreunează exercitarea efectivă a acestora.
Ca urmare a realizării celui de-al patrulea raport periodic al României, privind implementarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, Comitetul ONU a apreciat realizările în domeniul protecţiei drepturilor copilului, totuşi, a semnalat că domenii precum sănătatea, educaţia şi protecţia socială au nevoie în continuare de o “atenţie specială”.
Recomandarile pivesc dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire pe timp de zi, utilizarea eficientă şi transparentă a bugetului alocat pentru respectarea drepturilor copilului, intensificarea eforturilor prin care să se asigure că toate prevederile Convenţiei sunt cunoscute şi înţelese de către adulţi şi copii atât la nivel de judeţ cât şi de comună, identificarea şi formularea de strategii de sprijin pentru familiile cu risc de separare, oferirea unui sprijin mai însemnat familiilor, în special prin continuarea întăririi capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială de la orice nivel, precum şi să se asigure accesul categoriilor celor mai vulnerabile, cum ar fi copiii din familiile sărace, copiii romi, copiii cu dizabilităţi, cu HIV / SIDA, cei ai străzii şi copiii care au nevoie de îngrijire specială, la servicii de sănătate şi educaţie. Totodată, conform recomandărilor Comitetului ONU pentru drepturile copilului, România ar trebui să înfiinţeze instituţia Avocatul Copilului, dar şi tribunale pentru copii şi să dezvolte mecanisme mai accesibile pentru respectarea dreptului copilului la o familie, inclusiv prin adopţie, dar şi elaborarea de politici şi strategii pentru prevenirea abandonului, neglijarea şi abuzul asupra copiilor, dar şi pentru educarea părinţilor.
Deoarece o parte din recomandări se adresează autorităţilor publice locale, instituţia noastră va realiza diseminarea “Recomandărilor Comitetului ONU pentru drepturile copilului, 2009” şi către acestea.
- Convenţia de parteneriat între Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa şi Fundaţia „Cara Bella Internaţional”
Pentru a exista o continuitate şi complementaritate în furnizarea serviciilor/prestaţiilor sociale - de către instituţiile publice şi private din domeniu, existente în unitatea administrativ teritorială a judeţului este necesară responsabilizarea factorilor relevanţi şi asigurarea unui parteneriat eficient în vederea protecţiei şi respectării drepturilor copilului, a îmbunătăţirii condiţiei copilului şi a valorizării sale în societate, completarea, sistematizarea şi profesionalizarea sistemului de servicii sociale specializate existent în judeţul Dâmboviţa.
Dezvoltarea unui parteneriat între instituţia noastră şi Fundaţia „Cara Bella Internaţional”, ce are drept scop asigurarea unor servicii specializate de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi de pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, pentru care s-a instituit o măsura de protecţie specială, determină o serie de beneficii atât pentru parteneri, cât şi pentru beneficiari şi anume:
- reducerea costurilor – pentru sectorul public fundaţia participând la cheltuielile de întreţinere ale copiilor, iar implicarea administraţiei publice în parteneriate public-privat poate ajuta la stimularea sectorului privat;
- împărţirea riscurilor – de către cei doi parteneri. Aceste riscuri pot include: creşterea costurilor, incapacitatea respectării termenelor de livrare a serviciilor, insuficienta acoperire a costurilor de producere şi furnizare a unor servicii;
- creşterea calităţii serviciilor sau menţinerea acestora – sectorul privat poate introduce modalităţi noi de producere şi furnizare a unui serviciu, iar acestea pot duce la reducerea costurilor sau la creşterea calităţii serviciului oferit;
- creşterea veniturilor – parteneriatul oferă posibilitatea utilizării unor surse extrabugetare care nu ar fi disponibile în cazul producerii şi furnizării serviciului de către administraţia publică;
- eficienţă în implementare – birocraţia se reduce, astfel încât pot fi utilizate forme mai flexibile de contractare şi achiziţii, aprobarea pentru utilizarea capitalului este mai rapidă, procesul decizional este mai flexibil şi simplificat.
- Preluarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa a serviciului înfiinţat şi dezvoltat prin proiectul „Centrul de recuperare pentru victimele violenţei în familie” PHARE/2006/018-147.0402-Servicii sociale, în vederea continuării activităţilor din proiect.
Începând cu data de 01.12.2009 se preia de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa, personalul angajat cu contract individual de muncă în perioada derulării şi finanţării nerambursabile a proiectului „Centrul de recuperare pentru victimele violenţei în familie” PHARE/2006/018-147.0402-Servicii sociale. Până în decembrie 2009, finanţarea este asigurată din fonduri europene, dupa care, timp de trei ani Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, trebuie să îi asigure continuitatea.
Menţionăm faptul că cele 16 persoane angajate cu contract individual de muncă în perioada derulării şi finanţării nerambursabile a proiectului şi pe care instituţia noastră are obligaţia de a le prelua, nu suplimentează numarul de posturi al instituţiei, întrucât s-a propus odată cu aprobarea noii organigrame şi o reducere de 16 posturi vacante.
- Evaluarea activităţii Serviciului Ingrijire de tip familial – Asistenţă Maternală
Acest serviciu este printre primele din ţară care au obţinut acreditarea şi licenţa de funcţionare. La debutul reformei în asistenţa socială, în 1998, meseria de Asistent Maternal Profesionist era privită cu scepticism de către persoanele care aveau nevoie de un loc de muncă, însă pe parcursul dezvoltării acestui serviciu şi a creşterii ratei de şomaj în judeţul Dâmboviţa, numărul solicitărilor a crescut, ceea ce a determinat şi puterea de selecţie a solicitanţilor de către specialiştii D.G.A.S.P.C.
Funcţionarii din cadrul serviciului monitorizează permanent activitatea asistenţilor maternali profesionişti şi evoluţia copiilor în aceste familii, aşa cum prevede legislaţia. Această monitorizare nu este o muncă uşoară pentru că nu toţi AMP conştientizează că această activitate pe care o desfăşoară este una plătită, şi trebuie să se conformeze ca orice angajat cerinţelor legislative, numai şi numai în interesul superior al copiilor.
De câteva luni, în activitatea depusă în teritoriu de funcţionarii Serviciului Îngrijire de tip Familial- Asistenţă Maternală s-a implicat, mai mult, şi Comisia pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa, care face controale la domiciliile A.M.P. cu scopul de a-şi forma o idee unitară privind nivelul de îndeplinire de către aceştia a standardelor minime obligatorii prevăzute de legislaţia în vigoare şi de a face, în primă fază, recomandări acolo unde este cazul.
Având în vedere strategia propusă de Serviciul Îngrijire de tip Familial - Asistenţă Maternală, precum şi ţinând cont de nevoile acestui serviciu, se acţionează în sensul plasării a cel puţin doi copii la un AMP, conform prevederilor atestatului (atestatul se eliberează pentru 1-2 copii). Astfel că în contextul economic de faţă, nu se impune recrutarea de persoane pentru a deveni AMP.
În ultimii ani s-a pus accent pe sprijinul familiilor naturale în vederea reintegrării copiilor în familia naturală sau extinsă, iar acolo unde părinţii şi rudele manifestă dezinteres faţă de acest aspect, s-a procedat la întocmirea planului individualizat de protecţie cu finalitatea adopţie internă, în contradictoriu cu părinţii.
In decursul anului 2009, 109 AMP au primit al doilea copil, 51 copii au fost reintegraţi în familia naturală din măsura de plasament la AMP, 8 copii au fost plasaţi în familiile rudelor (plasament familial). Pentru 20 copii care au beneficiat de măsura de plasament la asistent maternal profesionist, s-a finalizat adopţia naţională, iar pentru 147 de copii s-au înaintat dosarele în vederea deschiderii procedurii de adopţie (dintre acestea, pentru 92 copii s-a realizat până în prezent deschiderea procedurii de adopţie internă).
La această dată, serviciul cuprinde 471 asistenţi maternali profesionişti angajaţi şi 842 copii aflaţi în plasament la aceştia (din care 173 copii cu dizabilităţi): 286 AMP au în plasament 2 copii, 36 AMP au în plasament 3 copii, 9 AMP au în plasament 4 copii, 2 AMP au în plasament mai mulţi copii, 138 AMP au în plasament 1 copil (de regulă cu dizabilităţi).
- Noutăţi cu privire la evaluarea persoanelor adulte cu handicap
Serviciul evaluare complexă a persoanelor adulte a evaluat, la sediul instituţiei şi la domiciliul solicitantului, 6982 persoane care au solicitat încadrarea într-un grad de handicap în perioada ianuarie- octombrie 2009. In aceeaşi perioadă, Comisia de evaluarea a persoanelor adulte cu handicap Dâmboviţa a eliberat 6413 certificate de încadrare în grad de handicap.
Analizând problematica persoanelor adulte cu handicap din judeţul Dâmboviţa s-a constatat că D.G.A.S.P.C. Dâmboviţa avea în plată, la sfârşitul trimestrului III 2009, un numar total de 14772 persoane cu handicap, din care 13566 adulţi şi 1206 copii, iar dintre aceştia aproximativ 9000 de persoane au certificate de handicap cu valabilitate “permanent”, eliberate in perioada 2000 – 2009. Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, numarul total de persoane cu handicap a crescut cu 5%.
Reamintim pe această cale că in conformitate cu art. 59 lit. f si art. 60 lit. f din Legea nr. 448/2006 republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, atât persoanele cu handicap cât şi familiile sau reprezentanţii legali ai acestora au următoarea obligaţie: “să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială, precum şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege”.
Din experienţa noastră, persoanele cu handicap sau familiile acestora nu informează D.G.A.S.P.C. Dâmboviţa daca, de-a lungul timpului, s-au modificat împrejurarile care au determinat încadrarea în grad de handicap, decât în situaţiile în care afecţiunea generatoare de handicap s-a agravat şi se solicita reevaluare în vederea schimbării gradului. Despre celelalte persoane nu avem informaţii în legatură cu evoluţia lor.
Menţionăm faptul că la instituţia noastră se depun numeroase reclamaţii despre persoane care, în opinia reclamanţilor, nu îndeplinesc (sau nu mai îndeplinesc) condiţiile pentru a primi drepturile cuvenite unei persoane cu handicap. Marea majoritate a persoanelor reclamate au certificate de încadrare în grad de handicap cu valabilitate “permanent”. Aceste persoane sunt convocate pentru reevaluare la instituţia noastră şi, de cele mai multe ori, este schimbată încadrarea iniţială.